Make money

SponsoredTweets referral badge

Vizitați-mă acum, să vă dau ce mai bun...

Create your own banner at mybannermaker.com!
Copy this code to your website to display this banner!

Căutați - Search - Cherchez

A apărut o eroare în acest obiect gadget
A apărut o eroare în acest obiect gadget

duminică, septembrie 26, 2010

Cugetarile unei maimute

Odata, o maimuta din neamul Anecdotic,
Venind la sfat pe-o creanga de arbore exotic,
A zis: Atentiune! Sunt foarte afectata!
Tot circula o vorba, deloc adevarata
Ca omul ar descinde din buna noastra rasa.
Ba chiar ideea asta îmi pare odioasa!
Si, zau, savantul Darwin , tot neamul ni-l jigneste
Când spune cum ca omul cu noi se înrudeste!
Ati pomenit vreodata divorturi printre noi?
Copii lasati pe drumuri sau arme de razboi?
Am inventat, noi, cipuri si alte dracarii?
Insemne sataniste, otravuri, smecherii?
Vazut-ati pe vreunul, retras în jungla deasa,
Ca sa scorneasca arma distrugerii în masa?
Tot ce lasam în urma, când mai sarbatorim,
E biodegradabil. Natura o-ngrijim.                             
Iar omul otraveste, în fiecare zi,
Paduri, câmpii, si ape, si zarile-azurii ...
N-avem starlete porno sau dive-travestiti,
Si, orisice s-ar zice, nu suntem trogloditi!
Cine-a vazut în hoarda la noi bolnavi mintali,
Drogati, lacomi de sânge sau homosexuali,
Escroci, banditi, gherile sau vreo tutungerie?
În neamul nostru nobil nu vezi asa prostie!
Noi n-avem mafii crude în stirpea noastra-aleasa,
Nici teroristi, nici dogme, nici luptele de clasa..
Cât am batut eu jungla, scuzati, n-am observat
În obstea maimuteasca vreun cocotier privat.
Urmând calea cea buna si, evident, corecta,
Adolescentii nostri parintii si-i respecta.                   
În ierarhia noastra, cum e firesc si drept,
Devine sef acela viteaz, agil, destept,
Capabil viata obstei s-o tina, s-o pazeasca,
De rele si primejdii turma sa si-o fereasca ...
Adesea seful nostru îsi risca mândra blana,
Ca turmei sa-i gaseasca loc de dormit si hrana.
Pe când, priviti ! La oameni, fereasca Domnul sfânt,
Sefi sunt cei fara suflet si fara de cuvânt,
Corupti, vicleni, jigodii, cu gura cât mai mare,
Nebuni dupa putere si dupa bunastare!
De turma lor n-au grija nici cât un bob de mei,
Conteaza doar averea si înmultirea ei.
Nu veti vedea vreodata, cât soarele si luna,
O minte de maimuta dospind în ea minciuna.
La om, tot ce înseamna minciuna, intrigi, ura
Sunt legi de referinta, a doua lui natura.
Chiar dac-as fi silita de vreun laborator,
N-as deveni vreun Iuda ori vreun informator...
Si iata înc-un lucru din lumea mea, frumos:
La noi nu se întâmpla razboi religios,
Nici sfinte inchizitii, nici libertati în lanturi,
Nici chefuri dupa care sa ne culcam prin santuri,
Nici ordine mondiala, si nici nationalism,
Si nici vreo îndoiala ce-aduce a ateism ...
E-adevarat ca omul, acest biped gunoi,
Arata ca maimuta, dar n-a descins din noi!
Vă doresc să savurați acest mic pamflet care pune în paralelă antropologică omul și maimuța, după Darwin, strămoașa noastră...Nu știu cui aparține acest text sarcastic, l-am primit prin e-mail, altminteri aș fi trecut autorul/ autoarea. Sper să-o/-l aflu cândva. Și atunci am să corectez, trimițându-vă direct la sursă.

miercuri, septembrie 01, 2010

Calculatorul - eternul dusman

Răspuns lui Florinel Constantin din http://reteaualiterara.ning.com/
O sculă ce-i de om făcută

gândește cum gândesc și eu:
binar sau multipar, tătucă,
și-i doar o piesă de muzeu
dacă se culcă pe-o ureche
și-mi irosește, din clepsidră,
timpul de-amor de pe banchete,
sugându-mi viața ca o hidră...
Nu-mi pare rău de misogin
de punctul G nu (m)i-l găsește
și nici intrarea-i în vagin,
cum Barbu Ion ne povestește.

(care îmi scrie:
NU mi se intampla si mie la fel. La fiecare li se intampla altfel. Unora in papushoi, altora-n faneatza sau pe bancheta masinii... Trebuie doar putina atentie si rabdare cu ce si cum. De experimentat link-urile si de vazut exact cum functioneaza. Odata inteleasa logica lor, chiar bazat pe intuitie, la inceput (chestiile alea misogine, stii tu !!!), apoi lucrurile se desfasoara mai simplu si mai putin ...surprinzator.
Trebuie totusi avut in vedere ca un calculator gandeste binar si nu se razgandeste nici de-al dreacu'. Daca ai dat clic intr-un loc, el aia face, ca un facut, Si nici nu se simte vinovat, nu-i sensibil la jigniri, nu se ingrasa, nu-i gelos...
E nevasta perfecta.
E ca un punct G
miraculos si simplificat
in fiecare buric
de clic
de soricel
englezicel.
Se si reseteaza daca-l supra-ncarci
pe el.
Dar ne-om descurca noi pana la urma.
Putem lua exemplu de la Fane Babanu' Delavranceascu :
...scula asta "...nu-i a noastra ci
a urmasilor nostri
si a urmasilor-urmasilor nostri,
in veacul vecilor !"
O zi minunata si nu uita ca viatza reala e in jurul nostru
ca un susur de ventilator
de calculator,
ca un amant binar,
hermafrodit,
departe de-a mai fi ca noi,
un troglodit.)

In harem

Lui Constantin P. din rețeaua literară,
(care mi-a trimis un cadouaș politicos, trimis la încă o sută, fără text și subtext)
Mulțam domnu' Constantin
Pe cât văd, ești bun vecin:
Pe listoiul de cadouri
Doar femei îs, în 'maiouri'.
Și  mă-ntreb, făcută ghem:
Mă vrei în lungul harem?

joi, iulie 08, 2010

Spovedanie


La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios,
Și se roagă: - Fie-ți milă
De un suflet păcătos!

Chiar în săptămîna mare,
Când tot omul e smerit
Și postește cu-ndurare,
Uite, am păcătuit !

-Ai furat ? întreabă popa
-Nu prea sfinte! Fără vrere
M-am dat răului și hopa!
In grădină c'o muiere !

-Vai de mine, vai de mine...
Greu păcat ai săvârșit...
Insă dacă-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.

-Nu pot, a raspuns Arvinte,
Să-mi fac chinul și mai greu
Nu pot s-o divulg Părinte,
Că mă bate Dumnezeu !

......Era'naltă și frumoasă,
Părul blond și ochi de jar,
Gura dulce,voluptoasă,
Dinții de mărgăritar...

-Nu cumva ai fost cu Tanți
Din Smîrdan, de peste drum ?
-Nu pot s-o divulg că Domnul
Mă trăznește chiar acum !

.....Și-avea flori la cingătoare,
Trup de crin îmbobocit,
Mijlocel de fată mare,
Numai bună de iubit..

-Poate-ai fost cu Mița Creața
Cea usoară ca un fulg ?
-Cere-mi tot, ba chiar și viața,
Insă nu pot s-o divulg !

......Durdulie, 'mbujorată,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în brațe-odată,
Ai simțit în vine foc !

-Măi Arvinte-ai fost cu Leana
Care șade pe Neptun ?
-Oh! Degeaba-mi zgândări rana,
Fiindcă tot nu pot să spun !

.....O comoară tăinuită,
Fruct în dragoste scăldat,
Toată plină de ispită,
Toată plină de păcat!

- Bine, du-te, meditează,
Și vii mâine mai dispus,
Domnul să te aibe-n pază!
-Sărut dreapta ! Și s-a dus.

Ajungind în colț, ca vîntu'
S-a-ntilnit cu Calistrat
Care ntrebă: -Ei, Prea Sfintul
De păcat te-a dezlegat ?

-Inca nu ! răspunse Arvinte
Foarte vesel și vioi,
Dar aflai de la Părinte
Incă trei adrese noi !

(Ion Minulescu)

joi, iulie 01, 2010

Când artă, când pornografie

De ce și cum vocabularul selectat din zona scatologicului, coprologicului, vulgarului sau obscenului se face câteodată artă, iar alteori e pură pornografie? Mă interesează răspunsurile argumentate, nu cele simpliste. Poate că voi scrie cândva o carte despre acest subiect. Totuși, până atunci doresc să știu ce criterii aveți dvs. pentru a stabili când e vorba de una (artă), când e vorba de cealaltă (pornografie). Modernizarea vocabularlui poetic, lărgirea și îmbogățirea lui, prin adăugarea altor categorii estetice decât cele artistotelice și kantiene (frumosul, sublimul, grațiosul, tragicul, comicul) s-a realizat în secolul al XIX-lea prin referințele suprarealiste, învăluite în coconul romantismului oniric și fantastic, prezente la Nerval, Lautreamont, Rimbaud, Baudelaire, Poe. Intr-o primă etapă a analizei, este clar că teritoriul esteticului s-a modificat prin adăugarea unor noi 'elemente de peisaj': hidosul, urâtul, grotescul, burlescul, oribilul, monstruosul etc și că judecata de valoare critică se modifică și ea odată cu canoanele literare. In fine, rămâne bâzâitoare întrebarea: de ce obscenul, scatologicul și coprologicul este artă la Emil Brumaru (Povestea boiernașului de țară...), la Tudor Arghezi (Poarta neagră, Icoane de lemn, Cimitirul Buna-vestire), la Geo Bogza (Poemul invectivă) și pornografie la M. Gălățanu (Poezii), Henry Miller (Opus pistorum), H. Bonciu (Pensiunea d-nei Pipersberg) ?

marți, iunie 29, 2010

Fabulă

Lui Ioan T. Morar, noul prieten literar
Prieten să fii c-un leu
E foarte, foarte, greu:
Un pas greșit de-l faci,
C-o labă de m-ataci
Ajung un câmp de maci...
Şi-mi zic:"Mai bine taci!
Şi-nvaţă de la fabulist
Că leul poate fi artist
Şi prietenia cu cei mici
E ca-ntre dulău și-arici;
Leul îl joacă pe bâtlan
Servindu-ţi pește dolofan
Intr-o carafă cu gât lung
Unde labuţele-ţi n-ajung..."
Şi vin să vă întreb :
Unde-s părțile din întreg?
Morala :
Of, prietenia literară
Poate să-ţi facă viaţa amară.

luni, aprilie 19, 2010

Catarg

Lui Relu
(care mai crede încă în optimism așa după cum se poate vedea în poezia ce urmează:
Sufletul meu a rîs, plin de iubire


Și lacrimi încet, încet s-au prelins
Iar lacrimile acestea, de fericire
Durerea lumii întregi ar fi stins.
Sufletul meu a rîs, si rîde mereu
Și fericirea ne-ncetat se întinde
De parca inima mea sufletului meu
Iubirea iubirilor ar cuprinde.)

Văd deschis un zâmbet larg
Și un text prea optimist,
Nonșalant ca un catarg
Peste traiul nostru trist.
'Negru-i soarele!' 'Ba-i șarg!'
Contrazici un socialist?
Deh, oglinzile se sparg
Ca-n Realul futurist...

miercuri, aprilie 07, 2010

Paște fericit!

Iată o variantă a aceleiași poezii, pubicată anterior, însă acum e prezentată în power point. O adresez tuturor vizitatorilor și interlocutorilor mei, cu urările de rigoare. O primăvară de basm vă doresc din preaplinul (meu) omenesc!

duminică, aprilie 04, 2010

Ouă vegetale

Ouă vegetale, muguri,

Stele de petale, struguri,

Pâlpâie ca dalbii fluturi

Din înalt peste adâncuri.

Proaspăt, și curat, și nou,

Ne-a făcut Isus cadou

Lumea noastră și-un erou

Ce renaște dintr-un OU...

Domnul fie lăudat

C- altă viață ni s-a dat,

De la Isus înviat.

Moartea pusă-i la-ngropat.

(aprilie 2010)

sâmbătă, aprilie 03, 2010

Văpaia ouălor de Paști

Ca ploaia spornică de muguri,

Să vă rodească deplin viața;

Cu palmele unite-n ruguri,

Blând Isus să v-atingă fața.
Văpaia ouălor de Paști,

Pulsând în fluturi de topaz,

(Din nou, ce bine-i să renaști!)

S-alunge orice alt necaz.

Prin harul lui, mană cerească,

De înfloriri, ah! să aveți parte,

Și visul vostru să trăiască

Cu străluciri fără de moarte!

(aprilie 2002)

vineri, martie 26, 2010

Jocul de-a floreta

1) Lui Daurel
(care crede ca invidia sporește fericirea!)

Nu prea cred că-i fericire
Cu invidia-n simțire
Să te faci din verde roșu,
Văzând merele cât coșu’ !…




2) Lui Zamfiricel
(care a uitat ce-am 'vorbitără')

Nu au fost solicitate?
Ia, ascultă, măi, fârtate:
De vei scrie la memorii
Nu uita de apa morii,
Care face țac, țac, tac,
Și-ai să pierzi ce ai în cap.

duminică, februarie 28, 2010

Colind straniu despre un băiat și o căprioară

Intr-o zi noi am plecat
Refren: Domn, domn, să-nălțăm! (după fiecare vers)
Și ne-am dus iar la vânat.
Căprioare n-am aflat.
Am găsit doar un băiat.
Și am stat cu el la sfat,
Că era tare-nvățat.
Era os de împărat,
Și ne-a zis cam întristat:
̋Colindul v-am transformat
Cu o vrajă de-mpărat,
Peste-a lumii mare hat
Peste sufletele voastre
Și strălucitoare astre.
Căprioare nu-mi vânați,
Sufletul să vi-l salvați.
Faceți-mi o bucurie:
Peste-ntinsa împărăție,
Duceți-vă la plimbat,
Să vedeți minuni de-a lat
Și de-a lungul lumii aste,
Paradisului: măiastre…
Lumea toată e o stea
Și cu mine-alăturea.
Omul este praf de stele
Și-ntră jocul meu de iele.
Lucrurile nevăzute
Is mai mândre, nu-s mai slute,
Și-s mai multe, sute, sute,
Miliarde, pe-ntrecute.
Toate curg într-un lat râu,
Ce unește ca un brâu,
Ce-i văzut și nevăzut
Asta chiar de la-nceput.
Dragii mei, nu vă-ntristați,
Căprioare nu-mi vânați,
Mergeți dar’ la voi acas’,
După-acest dulce popas.
Eu vouă v-am revelat
Ce-i ascuns și ce-i lucrat,
Cu un fir de praf stelar
Ce-l purtați la inelar
Și în voi – fin icusar…˶

vineri, februarie 26, 2010

Epigramele mele


Lui Zamfir Pop

1)Stai să vezi, măi, ce minune
Tot cătând unul și una
Peste-Ulise dau de nume
Ce mă latră, vai, de numa…!’

2)A greși e omenește,
Când te-ndopi cu ce nu este,
Dar nu-mi mai croi altiță
Ca să-mi spui …profesoriță.

3) ‘Stai, oprește-te!, îmi zise.
Ce să cauți unul, una
Vezi pe blogul lui Ulise
Unde-s doi de numa, numa…’

4) Mă tot mir cum am greșit:
Zamfir este chiar Ulise?
Atunci…, poate…, negreșit
Că-i un joc doar de culise.
(februarie 2010)

vineri, ianuarie 01, 2010

Din nou Pastorel


ODA SARMALEI
Cum s-ar defini sarmaua?

Vis inaripat al verzei ce-l avu cat a durat
somnul lung metamorfozic in butoiul de murat...

Potpuriu de porc si vaca, simfonia tocaturii,
imn de lauda mancarii, inaltat in cerul gurii.

O cocheta care-si scalda trupu-n sos si in smantana
si se-nfasoara in varza ca in valuri de cadana.

O abila diplomata ce-a-ncheiat o stransa liga
c-o bardaca de vin rosu si-un ceaun de mamaliga.

Oponenta din principiu si un strasnic adversar
pentru tot ce e dieta sau regim alimentar.

Un buchet de mirodenii, o frivola parfumata
ce te-mbie cu mirosuri de slanina afumata.

Locatara principala tine-n spatiu tolerate,
perle de piper picante, boabe de orez umflate.

O prozaica'nnascuta, cum s-o prinzi in prozodie
ca de cand e lumea, porcul n-a citit o poezie.

Un aducator de sete, de bei vinul cu ocaua.
Iata-n cateva cuvinte, cum s-ar defini .. sarmaua !!!
(Pastorel  - alias  A.O. Teodoreanu )

Ce mai citesc în virtual

Videoclipuri

Loading...

Fiți originali: dăruiți apropiaților o felicitare în versuri!

Loading...

Preferințe de lecturi și filme

  • A. Tarkowski - Călăuza
  • Akiro Kurosawa - Cei șapte samurai
  • Apărarea lui Galilei -Octavian Paler
  • Arca lui Noe - Nicolae Manolescu
  • Baieti de gască - Dan Lungu
  • Cervantes - Don Quijote de la Mancha
  • Ch. Chaplin - Dictatorul și Timpuri noi
  • Charlie Chaplin
  • Cine adoarme ultimul -Bogdan Popescu
  • Emil Brumaru
  • Eugen Simion - Fictiunea jurnalului intim
  • Federico Fellini - La strada și Satiricon
  • Federico Garcia Lorca - Romancero gitano
  • Gabriel Garcia Marquez
  • Guignols tristes - Alejandro Cioranesco
  • H. Balzac - La peau de chagrin
  • Italo Calvino - Cavalerul fară cap
  • Krzystof Kieslowski - Decalogul și Omul de fier
  • La conscience malheureuse par B. Fondane
  • Lawrence Olivier in Hamlet
  • Martin Scorsese - Soferul de taxi
  • Numele proprii au inteles?
  • O singura critica - Mircea Martin
  • Omar Kayam - Rubaiate
  • Poems by Emilly Dickinson
  • Rabelais - Gargantua și Pantagruel
  • stefanov - Teoria lui Peirce
  • Taxi's driver (reg. M. Scorsese)
  • Truffaut - A bout de souffle
  • Urmuz - Pâlnia și Stamate
  • Vendredi ou la vie sauvage

De-ale Anei și Luanei