Make money

SponsoredTweets referral badge

Vizitați-mă acum, să vă dau ce mai bun...

Create your own banner at mybannermaker.com!
Copy this code to your website to display this banner!

Căutați - Search - Cherchez

luni, iulie 18, 2011

Mihai Galatanu scrie poezie sau produce hartie igienica?

     Aș vrea să deschid o discuție despre poetul  Mihai Gălățanu (poet din generația '90) și despre modul lui șocant de a concepe anumite teme poetice. Vă spun cinstit că am fost atrasă de ideea acestei discuții de rechizitoriul ce i s-a adus prin articolul de pe
unde i se aduc variate acuze, cea de  pornografie fiind cea mai măruntă, ca să nu mai vorbim de acuza de blasfemie și iconoclastie, însă citatele de acolo sunt  trunchiate, extrase tendențios, cu rea-voință. Nu vreau să mă erijez în apărător (oricum cred că M. Gălățanu nu are nevoie de apărarea mea), dar oricine știe că citatele (din poezie, proză sau alt text originar) trebuie judecate în context, legate strict de situația de comunicare sau de producere. Tehnica citării poate fi cu dublu tăiș: poate condamna sau poate ridica în slăvi, depinde de unde începi și unde te oprești. Stârnită fiind de judecata extrem de negativă a acestui articol acuzator, m-am pus pe căutat pentru a citi și eu și a fi în cunoștință de cauză.
Cei doi critici români, făcuți tabula rasa pentru că au îndrăznit să-l susțină pe M. Gălățanu, în speță  Nicolae Manolescu și Alex Ștefănescu (totuși, un produs nicolaemanolescian) emit judecăți favorabile, dar autorul articolului omite să spună că sunt colegi de generație și critici mai tineri care-i demontează în discursuri pozitive resorturile poeziei condamnate. Bine, poate o fi având dreptate Dumitru Țepeneag atunci când afirmă (vezi șotroanele sale din volumul 'Capitalism de cumetrie', apărute în revista Cotidianul timp de aproape un an și jumătate 2001-2003) că N. Manolescu nu e...critic și nici măcar unul de categoria pană, deoarece îi lipșeste gustul estetic și nu are antena de a percepe poezia în general, cea modernă în special, dat fiind că exclude din cronicile sale de întâmpinare și din istoria literaturii sale pe mulți poeți importanți, față de care nu are nici cel mai slab comentariu de făcut.
Oare chiar atâția oameni școliți, cu carte serioasă, tociți prin bilbioteci, cu vederea pierdută din pricina kilometrilor de pagini citite interogativ-critic, coelgi de generație (ei-înșiși scriitori de primă mână), colegi de breaslă (din Uniunea Scriitorilor, care i-au acordat un premiu național, Liviu Rebreanu), să greșească fundamental în a-l considera pe M. Gălățanu poet important ?
Trebuie să  mai știți că i s-a întocmit un dosar penal la presiunea câtorva cetățeni din Brașov, adresat Parchetului Brașov, dar autorul nu a fost condamnat, cum s-a întâmplat de exemplu cu Geo Bogza (pentru Poemul invectivă, pentru care a făcut închisoare prin 1930), sau (mai demult) cu Bogdan Petriceicu Hașdeu (pentru Duduca Mamuca) sau cu Liviu Rebreanu (pentru Ion, roman citit de elevii de liceu pe sub bănci, fără aprobarea și îndemnul oficial al profesorilor de atunci).
Iată integral una din poeziile incriminate:

O NOAPTE CU PATRIA
(audio autor)
Ce ţîţe mortale ai tu, fă Patrie,
trase în milioane de exemplare
Ce tiraj bestial şi cum îl difuzezi tu
ca să tragă toată lumea de ele – ca pă ziare
O noapte cu tine costă între cincizeci şi optzeci de miare.

Ce bani buni ai făcut tu la Stambul, fã Patrie, cu turcaleţi, arabi, cu libaneji şi curji,
în boscheţi sau direct din picioare.
O noapte cu tine visează orice muritor
după o noapte cu tine freamătă Occidentu’.

Toţi ştiu că eşti meseriaşă,
că bagi toată lumea în boale.

Cum dai tu din bucile tale,
cum împarţi mireasma hormonilor tăi,
porţionată pă chintale.

Ale tale sînt pîrîiaşele de spermă care-ţi curg printre sîni,
ale tale izvoarele de fecale,
ale tale muzeele oratorilor politici, de artă şi bale.
Ce frumoasă eşti, fă Patrie
şi cum ne laşi tu să ţi-o băgăm toţi printre picioare.
Stai şi la noi o dată, măcar o dată, fă patrie, că n-o fi foc,
să ne dăm şi noi drumu’ printre pădurile tale,
s-avem şi noi un copil cu Patria,
un copil din flori,
un copil din Faună şi Floră.
(şi Archipiade, şi Thais,
ei verişoara, de nu sora,
la care i-am tras-o sub cais
pînă i s-a înroşit aurora.)

Ce sfincte sfinctere şi roze rozete ai tu, Patrie
şi cîţi salcîmi tăiaţi de moromete.

Nimeni nu are atîta sinceritate ca tine,
nimeni nu dă atît de dezinteresat din picioare.
O noapte cu tine costă cît tezauru’ dă la ruşi,
cît Insula Şerpilor luată în gură
cincizeci de ani,
cît Basarabia tîrîtă prin lupanarele
Siberiei Orientale.




E obligatoriu însă să mai citiți și altele pentru a vă face o părere cât mai amplă și mai avizată. Aveți aici o sugestie

Voi ce părere aveți?



duminică, iulie 10, 2011

Cantec de leagan

Dormi, pui de om,
Cu mine în somn,
Invață de-acum
Că nu orice drum
E drept, nepătat,
Că nu-i păcat
Să vrei să-nțelegi
A lumilor legi.
Trudește mereu
Să știi, dragul meu...
In lumea aceasta,
Deschisă-i fereastra
Oricui încearcă
S-o străbată c-o barcă.
Nu-ți fie teamă,
O singură mamă
Ajunge să-ți dea
Vecinica Stea.
E mintea cu gândul
Ce-mpunge pământul,
E inima fântânii
Sub ghețurile iernii,
E sufletul viu
Din mări sub pustiu,
E cântecul pur
Venind din azur.
Dormi copilaș,
Cu cap drăgălaș,
Să crești maiestuos
Ca fluierul de os,
Să te-nalți din nădrag
Ca trunchiul de brad,
Să răspândești lumină
Precum ziua senină.
Dormi, puiul meu,
Să nu-ți fie greu
Cândva să crezi,
Făr' să te minunezi
Că-n mări sub pustiu
Găsești suflet viu.

(21 noiembrie 1985)

duminică, ianuarie 02, 2011

Epigrama politică

Rău era cu “der, die, das”
Da-i mai rău cu “davai ceas”
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai moșie
Harașo tovărășie!
 
 
O epigramă politică care-i aparține tot lui Constantin Tănase. Ne-am obișnuit, atunci când trebuie să vizualizăm mental și un chip, să-l legăm de înfățișarea unui alt mare actor român, Toma Caragiu, care a jucat rolul lui Constantin Tănase pe marele ecran (în filmul 'Actorul și sălbaticii' http://www.youtube.com/watch?v=2Qd6iwLkqzY). Istoric vorbind, această epigramă se leagă de invazia sovietică în România, în 1945,  când se pare că trupele invadatoare aveau mania sau obsesia de a colecționa...ceasuri, jefuindu-i pe bieții oameni, în plină stradă, de ele. 'Davai...ceas' înseamnă 'Dă-mi ceasul'.

Pamfletul lui Constantin Tănase

Ne-am trezit din hibernare
Și-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Am dorit, cu mic, cu mare,
Și-am luptat, cum am știut,
S-avem nouă guvernare.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în sărăcie.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Ia corupția amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut.
Scoatem totul la vânzare.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Pentru-a câștiga o pâine,
Mulți o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin țări străine.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe, accize.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte…
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Se urzesc pe-ascuns vendete
Cum nicicând nu s-a văzut,
Țara-i plină de vedete.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Pleacă-ai noștri, vin ai noștri!
E sloganul cunoscut.
Iarăși am votat ca proștii
Și, cu asta, ce-am făcut?!

La o analiză atentă a pamfletului lui Constantin Tănase, după 85 de ani de la propagarea lui în public, am zice că lucrurile nu s-au schimbat deloc în Țara Românească. Unde-s vremurile în schimbare? Avem în continuare o rotație, când la stânga, când la dreapta, la cârma politicii, indiferentă la binele obștesc, ce să mai zic de al ...țărișoarei noastre mici. In continuare, ni se iau ochii cu creșteri salariale brute, dar impozitele către stat sunt din ce în ce mai mari (accize, taxe). Mulți, fie că-s de la baza piramidei sociale, sau fac parte din elitele intelectuale, pleacă 'en gros' ca să-și facă un viitor normal și să poată trăi la fel de normal. Voturile noastre de la urna electorală, sunt fără percutanță, goale de conținut, nu schimbă nimic acolo la vârf, fiindcă tot cu paraziți ne alegem, din cei care ne exploatează cu ferocitate (vezi schimbarea Codului Muncii care-i favorizează net pe angajatori) și vorbesc demagogic de schimbările majore pe care le-au săvârșit pentru binele...națiunii.

Sticla de vin a Anului 2011

Vă urez cu-ntârziere

Să curgă lapte și miere…

Sănătatea, de-i o nucă,

Noul An atunci v-aducă

Numai nuci, mere și vin,

Visele să le-ntărim.

Fericirea, de-i un măr,

N-o luați, rogu-vă,-n răspăr.

Dacă viața-i ca un vin

Beți-o pe-ndelete, lin.

Sticla să fie mereu plină:

Zi-senină, ani-lumină.

Și atât vă mai doresc:

Un An Nou împărătesc!

Ce mai citesc în virtual

Fiți originali: dăruiți apropiaților o felicitare în versuri!

Preferințe de lecturi și filme

  • A. Tarkowski - Călăuza
  • Akiro Kurosawa - Cei șapte samurai
  • Apărarea lui Galilei -Octavian Paler
  • Arca lui Noe - Nicolae Manolescu
  • Baieti de gască - Dan Lungu
  • Cervantes - Don Quijote de la Mancha
  • Ch. Chaplin - Dictatorul și Timpuri noi
  • Charlie Chaplin
  • Cine adoarme ultimul -Bogdan Popescu
  • Emil Brumaru
  • Eugen Simion - Fictiunea jurnalului intim
  • Federico Fellini - La strada și Satiricon
  • Federico Garcia Lorca - Romancero gitano
  • Gabriel Garcia Marquez
  • Guignols tristes - Alejandro Cioranesco
  • H. Balzac - La peau de chagrin
  • Italo Calvino - Cavalerul fară cap
  • Krzystof Kieslowski - Decalogul și Omul de fier
  • La conscience malheureuse par B. Fondane
  • Lawrence Olivier in Hamlet
  • Martin Scorsese - Soferul de taxi
  • Numele proprii au inteles?
  • O singura critica - Mircea Martin
  • Omar Kayam - Rubaiate
  • Poems by Emilly Dickinson
  • Rabelais - Gargantua și Pantagruel
  • stefanov - Teoria lui Peirce
  • Taxi's driver (reg. M. Scorsese)
  • Truffaut - A bout de souffle
  • Urmuz - Pâlnia și Stamate
  • Vendredi ou la vie sauvage

De-ale Anei și Luanei