Make money

SponsoredTweets referral badge

Vizitați-mă acum, să vă dau ce mai bun...

Create your own banner at mybannermaker.com!
Copy this code to your website to display this banner!

Căutați - Search - Cherchez

A apărut o eroare în acest obiect gadget
A apărut o eroare în acest obiect gadget

vineri, decembrie 25, 2009

O lume de...păreri


Lui Zam-fir Pop

C-un colind, hei!, salutare!
Sau c-un fir de zăpădiță,
Am venit să văd ce-apare
Pe blogul lui Zamfiriță.
Specialistul în negații
Are totuși o plăcere:
Să parcurgă vaste spații
Intr-o viață de... părere.
Cu păreri ne ...păruim,
Tot negând ca Schopenhauer,
Și mai bem un pic de vin,
Ca s-ajungem meșteri fauri
Unor lumi de paradise,
Paralele, virtuale,
Pline ochi numai de zise
Și de scârțieli... venale.

(decembrie 2009)

vineri, decembrie 04, 2009

Clopoțeii anilor

Ding, ding, ding!

Bine-ai venit, om de nea!
Ding, ding, ding!
Te iubesc, steluța mea!
Ding, ding, ding!
Asta este nașterea...
Ding, ding, ding!
Clopoțeii se aud
Ding, ding, ding!
Anii noștri se scurg și fug
Ding, ding, ding!
Vin și eu cu o urare
Ding, ding, ding!
Să trăiți cu mic, cu mare...
Ding, ding, ding!
Să trăiți, să înfloriți,
Ding, ding, ding!
Cum cireșii cei vestiți!
Ding, ding, ding!

(decembrie 2009)








sâmbătă, noiembrie 14, 2009

marți, octombrie 20, 2009

Iubiri romantice

Lui Vanghelis008:

 
Iubirea nu-i cu anasâna
Iar asta, un romantic, știe;
Vreau să refuz, dacă-mi dă mâna,
Plăceri cu sila-n farfurie.
Și-aș alerga dup-absolut
Si după mistice săruturi,
Cu capu-n nori demult pierdut,
De m-ai lăsa (poți să te scuturi !)
Păreri la antipozi să am,
Alături de-alții de pe-aici,
Ca bietul Ion Ion trimis avan
Să facă-n altă parte purici!

miercuri, octombrie 07, 2009

Epigrame de-ale lui Păstorel

Alexandru O. Teodoreanu (1894-1964), cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel, a fost un avocat şi scriitor român, cunoscut epigramist, mare cunoscător şi degustător de vinuri şi coniacuri, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene.
A rămas în literatura română prin epigramele sale.
În caz ca numele Teodoreanu sună cunoscut, ... a fost fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1897 - 1954) (La Medeleni 1924 - 1928, Uliţa copilăriei, În casa bunicilor, Bal mascat, Golia).
 Iată câteva versuri scrise de Alexandru O. Teodoreanu cu diverse ocazii...

          Aici doarme Păstorel,
          Băiat bun şi suflet fin,
          Dacă treceţi pe la el,
          Nu-l treziţi, că cere vin!

  • Versuri scrise când era internat în Dealul Filaretului, la un sanatoriu situat pe Şoseaua Viilor (în Bucureşti). Posibil să fi fost ultima lui epigramă. A murit după câteva zile:

            Culmea ironiilor
            Şi râsul copiilor
            Să pun punct beţiilor
             Pe Şoseaua Viilor!

  • În clasa a V-a de liceu, li s-a dat la teză, de către profesorul de limba română, Fântânaru, să scrie despre epigramă. Şi cum Fântânaru savurase de multe ori vinul de Cotnari, Păstorel a scris doar atât în teză:


                Dacă apa din fântână
               S-ar preface-n vin Cotnar
               Aş lăsa limba română
              Şi m-aş face Fântânar.

            Când le-a adus tezele, Fântânaru, ajungând la teza lui Păstorel, nu în sens peiorativ, ci admirativ, i-a spus:  "Măgarule, unu la purtare şi zece pentru epigramă."
  •  La venirea ruşilor:

              Pe drumeagul din cătun
              Venea ieri un rus şi-un tun;
              Tunul rus
              Şi rusul tun!

              Armistiţiul ne-a impus
             Să dăm boii pentru rus!
            Ca să completam noi doza,
            L-am trimis pe Petru Groza!

  • Statuii ostaşului sovietic:

             Soldat rus, soldat rus,
            Te-au ridicat atât de sus,
            Ca să te vadă popoarele...
            Sau fiindcă-ţi put picioarele?
  • Votaţi soarele (lozincă de propagandă electorală comunistă postbelică)!
           Când te văd aşa pe garduri
            Și cu raze împrejur,
            Mai că-mi vine să te-asemui
            Cu o gaură de c*r!

  • Radioului (unde era invitat să intre prin str. Temişana, adică prin spate)

              De un an şi jumătate
              Mă băgaţi numai prin spate,
              Pe când eu, întreaga viaţă
              V-am băgat numai... prin faţă!

  • Diviziei Tudor Vladimirescu, decimată la Debreţin:
             Din falnic vânător de munte
           Mi te-a făcut Ana pandur!
           Întâi ţi-i-nfipt o stea în frunte
           Şi-apoi un Debreţin în c*r!

  • Comuniştii îşi măresc rândurile cu o parte din legionari
             Căpitane,
             Nu fi trist!
             Garda merge înainte
             Prin partidul comunist!

  • După alegerile din 1946 se mai putea vedea pe garduri: Votaţi soarele!

             Nu credeam s-ajung vreodată
           C-am să pot să fiu în stare
           Ca făcând pipi pe garduri,
          Să o fac direct în... soare!


          Din Banat până la Iaşi
          Se resimte lipsa sării,
         Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
         Au ajuns la cârma ţării.

  • Catren omagial către Caragiale:      
       Cu greu îmi vine să aştern,
        Un adevăr ce nu-l suport,
        Ca tocmai tu să fii cel mort
        Şi Caţavencu cel etern...

  • La Pelişor, palat transformat de regimul comunist în casă de creaţie:
          Voi, creatori ai artei pure,
         Ce staţi acuma la pădure,
   Să fiţi atenţi când va plimbaţi
         Să nu călcaţi în ... ce creaţi!

  • Guvernul Groza
    În guvernul Groza, cel de concentrare,
   S-au primit trei membri, pentru completare,
  Însă ca să fie cabinet etern,
   Îmi bag şi eu membrul... în acest guvern!

  • Zece membri de partid

          Zece membri de partid
          Visau viaţă nouă
          Unul a vorbit în vis,
        Şi-au rămas doar nouă.


         Nouă membri de partid
         De marxism s-au copt!
       Unul s-a răscopt din ei,
        Şi-au rămas doar opt!


     Opt membri de partid
     Au trecut la fapte ...
     Unul a trecut la Tito!
     Ș-au rămas doar şapte!
 

     Şapte membri de partid
     Fac afaceri grase,   

      Unul a intrat la zdup
    Şi-au rămas doar şase!


    Şase membri de partid
   Au strigat lozinci,
  Unul a strigat greşit
   Şi-au rămas doar cinci!


    Cinci membri de partid
    Când au fost la teatru,
     Unul n-a aplaudat
    Şi-au rămas doar patru!


     Patru membri de partid
    Şi cam toţi evrei,
    Unul a plecat în Eretz
    Şi-au rămas doar trei!


    Trei membri de partid
    Vorbeau de război!
     Unul a vorbit cam mult,
    Şi-au rămas doar doi!


     Doi membri de partid
    Mândri ca păunul.
    Unul a înnebunit,
    Și-a rămas doar unul!


    Un membru de partid,
    Cel mai lămurit.
   A plecat cu Onete-ul
   Şi n-a mai venit!


    ZERO membri de partid,
   Luptă pentru pace.
   Că partidul nostru drag
   Ştie el ce face!

  • Steaua

          Câte stele sunt pe cer
          Toate pân' la ziuă pier.
          Numai una, ca o proastă,
          Şade pe uzina noastră....


           Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
           Cine-i la academie şi-are 4 la chimie?
           Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
           Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.

  • Reclamă
          Îmi spunea un beţivan,
          Rezemat contra perete:
         Fetele din Popa Nan
         E frumoase, dar nu-i fete!

  • La restaurantul Uniunii Scriitorilor:

            Beau băieţii, harnici,
            De cu seară-n zori,
            Unii sunt paharnici,
            Alţii... turnători!

  • Drăgălaşe păhărele (parodie a unei cunoscute poezii de Mihai Eminescu)

          Drăgălaşe păhărele
          Dinainte-mi să se pună
          Să se toarne vin în ele,
          Poftă bună !

        Să golim toţi în tăcere
        Iar cuiva vin de nu-i place
        Bea-atunci mai bine bere,
        Bea în pace !

       Cine-i ameţit prea tare
       Pe sub mese să se culce
       Şi în zgomot de pahare,
       Doarmă dulce !

        Să nu fie vorbă lungă
       Doară ştim ce scurtă-i viaţa
       Să bem până să ne-ajungă,
       Dimineaţa.

  • Geometrie bahică

        Hrănit mai mult cu lapte şi iaurt,
        Un grec văzu cu mintea-i înţeleaptă
         Că între două puncte, cel mai scurt
         Din drumuri, cu putinţă, e o dreaptă.

         Dar axiomul devenit banal
         Şi însuşit de vremile-aceste
         A fost atunci precum va fi şi este
         Valabil doar pe-un plan orizontal.

        Şi dacă vrei să tragi învăţătură,
        Un plan orizontal, când te gândeşti,
       Constaţi că nu există în natură,
        Ci exclusiv în minţile greceşti.

         Iar când în loc de lapte, bei " Madera ",
        Aceasta socoteală te conturbă
        Căci tu nu uiţi că ai băut pe-o sferă
        Pe care dreapta lui devine curbă.

         Şi-n cap cu dreapta grecului defunct
        Până ce vreun înalt areopag
       O va fi pus definitiv la punct
        Porneşti spre domiciliu în zigzag.

  • Prin anii '30 Viorica Porumbacu, a scris nişteversuri de adâncă simţire şi vibraţie, de genul:
                     " O, Europa, te simt în mine
                     Te simt vibrând adânc.."

              A doua zi Păstorel:

              "Mult stimată Veronică,
               Eu credeam c-o ai mai mică!
              Dar mărturisirea-ţi clară
              Din "Gazeta literară"
               Dovedeşte elocvent
              Ca în .....chestia matale...
               De-adâncimi fenomenale
               Intră-ntregul continent!"
  • Un schimb de epigrame între Mihail Codreanu şi Păstorel:
                                  Când a pornit lugubrul zvon
                                 Cum că murit-ai la Carlton
                                 Mi-am zis atunci: - cu adevărat
                                 O fi el mort, însă mort beat.

           La care Păstorel, îi răspunde:
                               La Carlton eu ca dintr-un vis
                               Lugubrei morţi scăpat-am trenul
                               Însă aflai că m-a ucis
                               La Iaşi , Codreanu' cu catrenul.
  • Sadoveanu era dator cu nişte bani la Păstorel și, pe deasupra, era zgârcit ca un scoţian. Au trecut câteva luni fără nicio mişcare din partea lui. Aşa că Păstorel compune:

        De-ar fi să mori (cam ar fi cazul)
        Să nu-mi laşi bani,
        Să-mi laşi obrazul
       Să-mi fac din el bocanci.


  • Lui Mihail Sadoveanu

                   Venea o moară pe Siret
                  Legănându-se pe-o coastă,
                  Şi-n ea un autor şiret
                  Măcina făină proastă!

  • Naşul lui Păstorel, Sadoveanu, ţine o conferinţă la Ateneu: "Lumina viine de la Răsărit" în care îi pupă-n cur pe ruşi şi declară că din acel moment se întoarce cu faţa spre Răsărit. Atât i-a trebuit lui Păstorel:
                          Naşu sfătuit de-un rus
                          Intoarse curu la Apus
                          Şi arătă Apusului
                          Care-i faţa rusului...
  • Americanilor
                         Dacă şi de astă dată
                        Se retrag din Orient,
                        Mă fac porumbelul păcii
                        Şi mă cac pe occident!

  • Lucreziei Karnabat, autoarea cartii "Sexul de peste drum":

                      Sexul doamnei Karnabat,
                      De vreo lună mi se pare,
                      A sporit mult la vânzare,
                     Căci se vinde separat,
                     Fără doamna Karnabat

  • lui Iuliu Maniu

                            Într-un moment de grea povară
                           Pentru sărmana ţară -a mea,
                           Eu unul stâlp de cafenea,
                          Închin pentru un stâlp de ţară!


  • După prima vizită a lui Petru Groza în URSS, Păstorel a scris:

        Din Galaţi la Port Arthur
       Petru Groza, în carlingă,
        N-a văzut atâta cur
        Cât ar fi putut să lingă.

         Caligula Imperator 
         A făcut din cal - senator,
         Petru Groza - mai sinistru
         A făcut din bou - ministru.

         Epigrama nu e scula
         Care-ţi poate şterge crima,
         După ce că scrii cu sula
         Vrei să regulezi cu rima?

        În ţara asta prefăcută
       Căcaţii scriu în loc sa pută.
        Iar scriitori-adevaraţi
       Sunt daţi afară de căcaţi...

       Aici zace Păstorel,
     Veșnic și nemângâiat
      Că e prima dată mort
      Fără ca să fie beat...

luni, septembrie 21, 2009

Discutarea unui text de poezie

Doresc să le propun amatorilor mei de poezie discuția asupra unui text liric șocant. Eu continuu să fiu uimită, deși am citit variate stiluri de poezie, dintre care unele se supuneau unor canoane literare (clasice, romantice, baroce, manieriste, suprarealiste, dadaiste, textualiste, simboliste etc etc), iar altele li se opuneau acestora, precum să zicem cu un exemplu luat din spațiul literar românesc, la extrema puternic destructurantă a limbajului poetic, fabula lui Urmuz, 'Pelicanul și babița'.
Iată primul text propus:

'Iubirea noastră este cu păcat.
Oh, toată ziua stai trântită-n pat
Ca într-un rai adânc și afânat.

Veșmintele pe trupul tău boghet

Nu ți le pui, ci numai în sipet
Le ții, pe pizdă mângâiată-ncet.


Papucii de-i încalți, cu chiu cu vai,
Faci doar doi pași și te oprește-un pai,
Căci iar în pat vii curul să mi-l dai.

(Emil Brumaru, Terține pentru Tamara, din vol. Povestea boiernașului de țară și a fecioarei..., p. 72, Ed. Trei, Buc., 2008)
Intrebări:
1. Este un text de poezie?
2. Ce trăsături poetice are?
3. In ce gen (poezie istorică, epopee, poezie de dragoste, intimistă, de pahar, miorlăit romantică - gen Minulescu, simbolistă, ermetică - gen 'Uvedenrode' a lui Ion Barbu etc) am putea-o încadra?
4. Sunteți socați? De ce?

miercuri, august 26, 2009

A fost odată un R2

A fost odată un R2,
Visa discret la viața-n doi.
Zăcea-ntr-o zi pe bălegar,
Crezând că-i Isus pe măgar.
Se-nchipuia, dar, în zadar,
Că-i un nomad, nu sedentar.
Vroia s-apuce, nu știu cum,
Pe-asfaltul lung al unui drum.
Se și vedea, ca piatră rară,
Trăind regește în vreo țară
Arabă, plină de comori,
De frumuseți cu subsuori
Miros de ambră-mprăștiind.
Și toate îl priveau cu jind,
Să-l aibă fiecare vrea
C-asemănare nu avea
In toată lumea asta lată...
Vai, s-a ales doar cu o fată!
Din câte zee a visat,
Una măcar nu l-a urmat.
In vis, aluneca ușor
Pe-asfaltul lung și orbitor,
Văzându-se în chip de rege
Viteaz și drept, el-însuși lege
Unui harem de frumusețe
Și nuri divini;vai, musca țețe
Impunse-l, când visa mai bine,
Si se trezi...,dormind pe vine,
Pe-același vârf de bălegar
Și, lângă el, un inelar
Lăsat de fata ce-l iubise
C-o vorbă: 'Ne vedem in vise!'

marți, august 25, 2009

Pe Somes în jos, pe un mal frumos...

Face-m-aș și m-aș tot face
Unde de pe Someș, ape;
Sufletul să mi-l împace,
Sufletul să mi-l adape,
Dintre trestii, doru-n cântec.
Tremurând din mal în mal,
S-ar lăți ca gazu-n pântec
Si-aș visa monumental !

(18 august 2009)

luni, august 24, 2009

Scoica Afroditei

Din gura unei scoici marine,
S-a înroit un zbor de fluturi,
Venind spre mine și spre tine,
Si, sper, asemeni să te bucuri.
Magia unui mărțișor,
O nesfârșită primăvară,
Să vă aducă în decor
Si-n viața voastră iar și iară...

(martie 2005)

vineri, august 21, 2009

Bidineaua lui Arghezi


Poeziile-s superbe,
Nu e nici o îndoială,
Cu lungimi prinse în jerbe
Si cu înfloriri de smoală:
Multu'-i răsfirat deplin
Ca vopseaua din Arghezi,
Iubitor, cu nasul fin,
De-un puțin, pe care-l vezi
Concentrat turnat în tropi
Prin atingeri de peniță;
Bidineaua poți s-o-ngropi,
Dacă îți mai face fițe!

(19 august 2009)

P.S.
Un răspuns versificat dat pe pagina lui compadvice, pe blogul 'Spune ce simți'.

Recviem pentru un toreador


De vrei să fii toreador,
Să știi: n-ai timp nici să mori!
Sus inima de luptător!
Infruntă-ți taurii din zori
Ce se aruncă val cu val
Să te înghită cum Iona,
De cașalot, fu dus aval;
Si roagă-te:'O, Ma Dona,
Fă-mă, nu stei și nu nebun,
Precum floreta - vibratil
Sau ca nuiaua de alun,
Ori dă-mi doi colți de crocodil,
Să sfâșii taurii din zori
Din inima-mi de luptător!

(18august 2009)

P.S.
Alături de sincerele mele condoleanțe adresate lui Sorin M.,ca susținere morală, așa pe cât m-am priceput.

joi, august 20, 2009

Umoristii poeziei: epigramistii


I-am admirat întotdeauna pe epigramiști,din pricina capacității lor formidabile, ce denota ascuțime de spirit, de a concentra veselia umorului și înțepăturile picante ale ironiei, cât și cele mai tăioase ale satirei, în patru versuri, rareori în două catrene. Umoriștii în versuri au inteligența caricaturei, a iuțimii cu care sesizează defectuosul, contradictoriul, ilogicul, în comportamente, vorbe și fapte. Critica lor subțire, de multe ori colegială, rareori dușmănoasă, e constructivă: nimeni nu se supără (oare te poți supăra pe o vorbă de duh, care te face să râzi de tine însuți?) sau, dacă se supără, atunci trântește, în replică, un catren și mai înțepător, căci întrecerea se dă între spirit și spirit. Replicile lor, organizate de obicei în catrene, cu o poantă finală (unde apare răsturnarea de situație specifică vorbei de duh, care-ți sesizeză părți ascunse din textul...lumii), sunt un deliciu, un spectacol multicolor de jocuri de artificii.
Sunt scriitori care s-au ocupat ocazional de epigrame, dar au socotit genul prea neserios și ușurel pentru a fi inclus în opere alese, și mă refer aici la George Topârceanu (parodist prin fire și vocație), Tudor Mușatescu (mai cunoscut prin piesele sale de teatru, precum 'Titanic vals') și Tudor Arghezi (era vestit pentru temuta lui facultate polemică, datorită talentului lexical asociativ ieșit din comun). Or mai fi fost și alții nu mă îndoiesc (am auzit...de polemistul Ion Vinea, un avangardist, pe care l-am digerat greu, deși l-am citit cu aplicație), dar încă n-am verficat. Insă epigramiștii faimoși în epoca lor, unii poeți, alții graficieni sau numai avocați,și rămași până la noi, au fost, în ordine cronologică: Cincinat Pavelescu, Alexandru O. Teodoreanu (fratele lui Ionel Teodoreanu, romancierul lui 'La Medeleni', supranumit Păstorel și un remarcabil oenolog),George Zarafu, Ion Th. Grigore (emerit profesor de matematică din Ploiești, cu care a învățat însuși Nichita - la cercul de matematică înființat de profesor, prin anii '50, pentru elevii olimpici),Alexandru Clenciu, Mircea Ionescu Quintus (acesta din urmă având o reputație cam pătată, în comparație cu matematicianul I. Th. Grigore).
Iată o epigramă adresată lui A.O. Teodoreanu de M. I. Quintus:

"Să-nchinăm paharul
Pentru Păstorel,
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el "

duminică, iulie 12, 2009

Cântec de inimă sihastră


Refren: De ce nu-mi vii, iubirea mea?
Se lasă bruma peste vii,
iubirea mea,
Si, peste morți așijderea,
Durerea mea-i iubirea mea...

Refren: De ce nu-mi vii, iubitul meu?
Se scutur frunzele din nuci,
iubitul meu.
Refren: Si un'te duci, iubitul meu,
Că vremea mea n-o mai apuci,
Să ne unim doar tu și eu...

Refren: Si unde pleci, dragostea mea,
Când apele-s atât de reci,
Dragostea mea.
Si lași în urmă vagi poteci
Pe care nimeni n-o să vrea
Să-ți prindă urma pân' la stea...
Dragostea mea.
(iulie 2009)

miercuri, iunie 24, 2009

Un confetti de orez

Sub ninsa cetină de brad,
Să prindă aripi orice vis
Si, prin al vieții aspru vad,
Să vă-nălțați peste ce-i scris.
Cristalul fulgilor de nea,
Ca un confetti de orez,
Urarea mea de catifea
S-o risipească-n alb vârtej.
Iute s-ajungă pân' la voi,
An Nou și vesel să v-aducă,
Ferice viață, bani - puhoi,
Seninătate-n dor de ducă.
(decembrie 2004)






Invierea


Da, Învierea-i Primavară,
Să iasă din adâncuri dară,
Si sub lumina lui Hristos,
Să viețuim cât mai frumos.
Din moarte iară să răsară
Iubirea ca o floare rară;
Din mielul cel nepământesc,
S-aveți iubire vă doresc!
LABORATORUL MEDICOVER ROMBEL BUCUREŞTI pe paginiaurii.ro




Minunile Mosului


Sub felinarul de zăpadă,
Se odihnea un Moș pe stradă;
Din ostenita-i răsuflare,
Ieșea un lucru de mirare:

O Stea cu razele-i de aur,
Sclipind ca solzii de balaur,
Suia în sus, pe drum de-omletă,
Mai repede ca o cometă...

'Să ningi - șoptit Moșu' i-a spus -
Ferice zile, nașteri de Isus,
Culori de curcubeu în vise
Si-albastre punți peste abise...'
(decembrie 2008)

Urări de primăvară


Frunză verde de muguri
Cu urări de noi auguri,
Să vă faceți tot ca merii
Din inima primăverii.

Printr-un vesel mărțisor,
Impletit cu fir de dor,
S-aveți parte, dintre toate,
De-o trainică sănătate.

Din vârtej de roșu și-alb,
Pe-un fundal ca de smarald,
Vă urez de buni auguri,
Frunză verde de muguri...
(martie 2006)

Universite du Luxembourg: Project Officer | Jobs.euractiv.com | The EU-Brussels Job website

Universite du Luxembourg: Project Officer | Jobs.euractiv.com | The EU-Brussels Job website

Shared via AddThis

vineri, iunie 19, 2009

Misterioasă buburuză


Gărgăriță, gărgăriță,
Zboară-n largă poieniță,
Cu vestea de Inviere
Si a Marilor Mistere.
Este chiar adevărat
Că Hristos a înviat,
Să aducă lumii toate
Fericire cât încape.
Si-ar mai fi încă ceva
(Nu fi rea, domnia ta!):
In rochița cu buline
Du-mi urările de bine!
(aprilie 2004)

miercuri, iunie 17, 2009

Fară titlu

Blogger Buzz: Multiple-size Embedded Presentations from Google Docs











Ploaia de cais


Fie ca anul nouă ș'opt
Să vă surâdă-n împlinire,
Cum soarele în mărul copt,
Foc răspândește și sclipire.
Fie c-al roadelor prinos
Să vă susțină nopți și zile,
Cum glasul mării, curios,
Răsună-ntr-ale vieții file.
Fie ca ploaia de cais
Sufletul să vi-l sporească,
Cum crește raza din abis:
Puternică, înaltă, castă...
(decembrie 1997)





Prolog pentru hotar

Dintre grelele hotare
Ce-mpânzesc a noastră lume,
Unul singur e anume
Cea mai importantă zare.
E dincolo? sau dincoace?
Viața noastră e pe dos.
Uraaa! A-nviat Hristos!
Cât de mult a putut face!
Din firava lui făptură,
O poruncă ne-a lăsat:
Să umblăm din leat în leat
Fără patimă și ură.
(aprilie 2001)

Foaie verde...


Foaie verde, muguraș,
Fă-mă dulce ceteraș,
Să tot duci (nu fi abraș!)
Urări multe, în duium,
Pe-nfiorări de bucium,
Si să-i cânți precum îți spun:
Fericit și sănătos,
Fie el de sus în jos,
Toate-i meargă cu folos;
Si-ntr-un vesel, lung, destin
Să se-adune plin cu plin...
'La Mulți ani!'...aș vrea să-nchin!
(februarie 2004)

Cetina de brad


Sub ninsa cetină de brad,
Să prindă aripi orice vis,
Si, prin al vieții aspru vad,
Să vă-nălțați peste ce-i scris.
Cristalul fulgilor de nea,
Ca un confetti de orez,
Urarea mea de catifea
S-o risipească-n alb vârtej.
Iute s-ajungă pân' la voi,
An Nou și vesel să v-aducă,
Ferice viață, bani-puhoi,
Seninătate-n dor de ducă.
(decembrie 2003)

Steaua din Betleem

Căldura Stelei din Betleem                                        
Asupra voastră să pogoare,
S-aline răul din blestem
Si tot ce-n inimă vă doare.
Prin sita fulgilor de nea,
Spuzeală de noroc să vină,
Iar Domnul să vă dea, de-o vrea,
O viață plină de lumină.
Sub raza ochiului divin,
Ocean de vise să-nflorească
Si-alături c-un pahar de vin,
Inchin: 'Mulți ani și dumneavoastră!'
(decembrie 1999)

Inceput de primăvară


Cu-argint pe aripi de zefir,
In floare-i altă primăvară,
Un mărțisor, c-un singur fir,
O proslăvește-n cântec iară.
Si-n străluciri ca de safir,
Mulțimi de doruri se-ntretaie,
Cu-al meu se leagă în lung șir,
Sub casca razelor, bălaie.
Si-un palid vestitor cu cioc,
La ușa voastră o să bată,
Să vă aducă mult noroc,
Așa cum n-a mai fost vreodată.
(martie 2000)

joi, iunie 11, 2009

Cântăreața și oul meu


 'Viitorul e în ouă!'
Zice-un tragic dramaturg;
Fac să fie lumea nouă,
Alta, lângă-un vechi amurg.
Cântăreața este cheală,
Precum Oul cel de Paști;
Nu-i deloc rea socoteală
De la capăt să renaști!
In Ou stă ascuns Isus
Si în El se află-un Ou;
Unul-ntr-altul până Sus
Se preling în lung ecou...
(aprilie 2009)

Ninsoare cu inorogi

Povești cu zâne și-inorogi                                      
Ne-nvăluie lumea când ninge,
Si steaua mână anii de dârlogi...
Ah,lumea noastră-i ca o minge!

Si cornu-i Vremea o străbate,
Născând un univers de mituri;
Ferici să fiți, cu sănătate,
Cu Isus stând și voi alături.
(decembrie 2008)

miercuri, iunie 10, 2009

Ludicul și seriosul



'Un gândac de pe gunoi
Număra din doi în doi:
- Doi, patru, șase, opt, zece...
Numai moartea nu trece
Hai să-ți spun, totuși, ceva
Murmura-n urechea mea:
Moartea e ...o acadea,
E un loc frumos undeva...
Crede-mă, e chiar așa.
Iadul nu e sub pământ,
Iadul e în timp ce sunt.
Nu vreau Raiul cel de Sus,
Dacă lumea a apus,,
Si-mi doresc să fie acum
Iadul, iadul, cel nebun,
De la gheenă pân' la stele
Drumu-i lung, plin de belele,
Dar prefer să mă simt viu
Decât mort - în Rai pustiu.'
(iunie 2009)

marți, iunie 09, 2009

Haideți la poezie, români, care sunteți poeți...

Mă tot bătea la cap cineva că de ce nu publici,că de ce nu le strângi, poeziile, în volum sau măcar o plachetă, să le citească și alții...Eu nu și nu: că nu-s cine știe ce, doar o aplicare de tehnică de versificator și nici aceea una dintre cele mai bune, în fine, doar o potriveală de cuvinte ce 'din coadă au să sune', nimic mai mult.
Acum, că s-au schimbat vremurile și mijloacele de legătură cu lumea, de n-aș face și un cenaclu pe blog? Cândva mă deplasam spre un cenaclu, acum vine el la mine, la botul calului, cum se spune. Haideți atunci să ne întrecem și să ne cultivăm puterile poetice, așa cum sunt! O precizare din capul locului talentul necultivat și necitit nu valorează nimic, nici cât o ceapă degerată. Asta ca să știți cum stați din partea mea.
Eu nu zic că ceea ce voi publica aici excelează.De fapt, aici doar exersez calea spre excelență.Nu mă simt, creator vorbind, legată organic de poezie, asta din cauză că n-am simțit niciodată cu adevărat că voi da ortul popii, dacă nu mă exprim poeticește. In cazul ăsta, gurile răutăcioase ar putea spune: dacă nu ...te publicai, filosof rămâneai.Eh, au dreptate, cum nu, vorba parafrazată a lui Creangă: 'ce să mai umplu lumea cu...prostiile mele'! Chestie de bun simț elementar! Dar, evident, eu nu sunt Creangă, sunt doar o 'crenguță'! si vreau să fac și eu parte dintr-o pădure sau măcar o pădurice acolo sau poate numai un lăstăriș...
Așadar, să sune trompetele: TA TA, TATA, TA TA TA...!!! A început întrecerea! Poftiți și măsurați-vă, de sus în jos sau de la stânga la dreapta, sau, poate numai dimensiunea și calitatea simțirii...

Ce mai citesc în virtual

Videoclipuri

Loading...

Fiți originali: dăruiți apropiaților o felicitare în versuri!

Loading...

Preferințe de lecturi și filme

  • A. Tarkowski - Călăuza
  • Akiro Kurosawa - Cei șapte samurai
  • Apărarea lui Galilei -Octavian Paler
  • Arca lui Noe - Nicolae Manolescu
  • Baieti de gască - Dan Lungu
  • Cervantes - Don Quijote de la Mancha
  • Ch. Chaplin - Dictatorul și Timpuri noi
  • Charlie Chaplin
  • Cine adoarme ultimul -Bogdan Popescu
  • Emil Brumaru
  • Eugen Simion - Fictiunea jurnalului intim
  • Federico Fellini - La strada și Satiricon
  • Federico Garcia Lorca - Romancero gitano
  • Gabriel Garcia Marquez
  • Guignols tristes - Alejandro Cioranesco
  • H. Balzac - La peau de chagrin
  • Italo Calvino - Cavalerul fară cap
  • Krzystof Kieslowski - Decalogul și Omul de fier
  • La conscience malheureuse par B. Fondane
  • Lawrence Olivier in Hamlet
  • Martin Scorsese - Soferul de taxi
  • Numele proprii au inteles?
  • O singura critica - Mircea Martin
  • Omar Kayam - Rubaiate
  • Poems by Emilly Dickinson
  • Rabelais - Gargantua și Pantagruel
  • stefanov - Teoria lui Peirce
  • Taxi's driver (reg. M. Scorsese)
  • Truffaut - A bout de souffle
  • Urmuz - Pâlnia și Stamate
  • Vendredi ou la vie sauvage

De-ale Anei și Luanei