Epigrama politică

Rău era cu “der, die, das”

Da-i mai rău cu “davai ceas”

De la Nistru pân’ la Don

Davai ceas, davai palton

Davai ceas, davai moșie

Harașo tovărășie!

 

 

O epigramă politică care-i aparține tot lui Constantin Tănase. Ne-am obișnuit, atunci când trebuie să vizualizăm mental și un chip, să-l legăm de înfățișarea unui alt mare actor român, Toma Caragiu, care a jucat rolul lui Constantin Tănase pe marele ecran (în filmul 'Actorul și sălbaticii' http://www.youtube.com/watch?v=2Qd6iwLkqzY). Istoric vorbind, această epigramă se leagă de invazia sovietică în România, în 1945,  când se pare că trupele invadatoare aveau mania sau obsesia de a colecționa...ceasuri, jefuindu-i pe bieții oameni, în plină stradă, de ele. 'Davai...ceas' înseamnă 'Dă-mi ceasul'.

Pamfletul lui Constantin Tănase

Ne-am trezit din hibernare

Și-am strigat cât am putut:

Sus Cutare! Jos Cutare!

Și, cu asta, ce-am făcut?!

Am dorit, cu mic, cu mare,

Și-am luptat, cum am știut,

S-avem nouă guvernare.
Și, cu asta, ce-am făcut?!

Ca mai bine să ne fie,

Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în sărăcie.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Ia corupția amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut.
Scoatem totul la vânzare.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Pentru-a câștiga o pâine,

Mulți o iau de la-nceput,

Rătăcesc prin țări străine.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe, accize.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte…
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Se urzesc pe-ascuns vendete
Cum nicicând nu s-a văzut,
Țara-i plină de vedete.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Pleacă-ai noștri, vin ai noștri!

E sloganul cunoscut.

Iarăși am votat ca proștii

Și, cu asta, ce-am făcut?!

La o analiză atentă a pamfletului lui Constantin Tănase, după 85 de ani de la propagarea lui în public, am zice că lucrurile nu s-au schimbat deloc în Țara Românească. Unde-s vremurile în schimbare? Avem în continuare o rotație, când la stânga, când la dreapta, la cârma politicii, indiferentă la binele obștesc, ce să mai zic de al ...țărișoarei noastre mici. In continuare, ni se iau ochii cu creșteri salariale brute, dar impozitele către stat sunt din ce în ce mai mari (accize, taxe). Mulți, fie că-s de la baza piramidei sociale, sau fac parte din elitele intelectuale, pleacă 'en gros' ca să-și facă un viitor normal și să poată trăi la fel de normal. Voturile noastre de la urna electorală, sunt fără percutanță, goale de conținut, nu schimbă nimic acolo la vârf, fiindcă tot cu paraziți ne alegem, din cei care ne exploatează cu ferocitate (vezi schimbarea Codului Muncii care-i favorizează net pe angajatori) și vorbesc demagogic de schimbările majore pe care le-au săvârșit pentru binele...națiunii.

Sticla de vin a Anului 2011

Vă urez cu-ntârziere

Să curgă lapte și miere…

Sănătatea, de-i o nucă,

Noul An atunci v-aducă

Numai nuci, mere și vin,

Visele să le-ntărim.

Fericirea, de-i un măr,

N-o luați, rogu-vă,-n răspăr.

Dacă viața-i ca un vin

Beți-o pe-ndelete, lin.

Sticla să fie mereu plină:

Zi-senină, ani-lumină.

Și atât vă mai doresc:

Un An Nou împărătesc!